duminică, 4 august 2013

Aventuri la farmacie


Am dat azi peste 2 texte, unul publicat, celalalt nu.
Ce coincidenta: tot eu, tot farmacie, tot toamna si...tot aspirina...:))

 octombrie 2012



Medicamentul 'must-have'



Dupa-amiaza de toamna. Intru cu o colega intr-o farmacie mica de cartier, sa iau niste aspirina. Eu eram preocupata sa platesc uneia dintre farmaciste, cand o aud pe colega mea intreband « nu va suparati, ce-i asta ? ». Farmacista se lumineaza toata si, cu un zambet larg pe toata fata, raspunde plina de solicitudine : « Acesta este un produs must have, o crema cu pigment de la compania X. Este perfecta pentru zilele reci de toamna yadayadayada ». Soc si groaza. Ma uit in jurul meu si realizez parca pentru prima oara ca traditionala farmacie s-a transformat aproape peste noapte intr-un fel de butic plin de chestii muieresti : creme, sampoane, ceara de epilat, truse de machiat etc. Farmacistele, la randul lor s-au transformat din niste tanti intre doua varste, inspirand incredere si ‘stiinta’, in niste domnisorici ce par ca abia au  terminat seria de promotii in supermarket. Discursul e aproximativ la fel, oricum.

Acum stau sa ma gandesc…pana la medicamentul ‘must-have’ pentru acest sezon nu mai e mult, nu ? Sau suntem deja acolo ?

Nah…traiasca modelul american, pe care l-am adoptat cu sete, fara sa ne gandim daca e bun sau nu.

(Intr-un astfel de moment imi amintesc de o scena din documentarul Sicko, cand Moore intra intr-o farmacie traditional englezeasca si, printre altele, intreaba unde sunt sampoanele si detergentii, iar farmacistul, un nene serios cu ochelari rotunzi, ii raspunde simplu : « N-am facut atatia ani de scoala ca sa vand detergenti si sampoane »)

septembrie 2006

Aspirina pentru caini


Ploua. Da, mie imi place si cand ploua, dar chiar nu ma dau in vant dupa starea de raceala. Asta e, am cautat-o cu lumanarea si acum iata-ma racita cobza. 
Si ca orice om racit cu acte in regula am plecat la farmacie dupa "d'ale gurii".Gasesc eu cel mai apropiat spatiu care imi putea furniza elementele necesare imbunatatirii starii mele destul de proaste de altfel , intru si ma asez cuminte la coada. 
La 2 minute, apare o tipa cam de-o seama cu mine, nitel cam ciudata si privind agitata in toate partile. Se apropie de mine si ma intreaba incet, conspirativ: "Asta-i farmacie de caini?". Stupefiata, ma uit si eu cu atentie printre rafturi si dau un raspuns foarte inspirat si corect din punct de vedere gramatical :" Nush, e farmacie farmacie". Cucoana din fata mea, care auzise schimbul de replici, se intoarce si ne lamureste pe amandoua :" Aici e si veterinara si de oameni." ..."Aham", raspund eu luminata. Peste cateva minute, cer eu niste aspirina si vad ca-mi da farmacista ditamai pachetoiul cu acid acetilsalicilic. Il/o privesc cam circumspecta, dar platesc, iau "bulinele" si plec. 
Pe drum, ma tot uit la pachet. Nush de ce imi pare cam ciudat. Acasa il cercetez pe toate partile. Pare in regula. Dar poti sa stii? Aspirinele sunt cam mari...Hmmm..Nu exista aspirina pt caini, nu? aHAM...  

sâmbătă, 3 august 2013

Old version of me..


Mda, nu m-am tinut de cuvant. N-am reinceput sa scriu 'de maine'. Dar nu-i nimic, promisiunile fata de mine nu prea le tin. Asa ca sunt consecventa. Imi promit de ani de zile ca de maine/luni/1 ale lunii/la anul o sa am mai multa grija de mine, o sa ma enervez mai putin, o sa-mi pese mai putin, o sa mananc mai sanatos, o sa fac sport, n-o sa mai accept in jurul meu oameni care ma enerveaza etc etc etc.

Saptamana trecuta, dupa ce am fardat nitel cu verde noul blog vechi, am deschis fisierul word in care am pastrat toate postarile mele din 2006/2007, cand scriam aproape zilnic pe Yahoo 360. Cred ca doar asta exista la vremea aia, sau cel putin asa stiam eu. Imi amintesc ca atunci stateam pe Messenger aproape non-stop (acum nici nu-mi mai amintesc cand l-am deschis ultima oara, de cand cu FB) si ca atunci cand postam ceva nou aparea o steluta in dreptul numelui meu. Ce vremuri...Nu-mi vine sa cred ca au trecut 7 ani de atunci. Pentru ca Yahoo 360 a fost inchis, am pastrat toate postarile intr-un document Word si nu cred ca l-am mai deschis de atunci. 50 si ceva de pagini scris cu doispe. Asa ca acum a fost o surpriza. Ca si cum as citi gandurile altcuiva. Ma uimeste cu cata sinceritate si dezinvoltura imi expuneam gandurile, parerile si viata personala la urma urmei, in conditiile in care cei care ma citeau erau prieteni si cunostinte. Nu 'sufeream' de prea multa autocenzura la vremea aia, eram mult mai dezinvolta si nu prea ma interesa ce cred altii. Cred ca asta e si motivul pentru care nu am mai scris de atunci. Mi-e greu sa-mi expun viata personala, ma tem sa-mi exprim pe blog parerea sincera despre anumiti oameni sau anumite situatii...Pe atunci nu aveam astfel de 'scrupule', iar lucrurile erau mult mai simple si mai sincere. Maturizarea asta e mai degraba o involutie.

Buuun...Iata ce scriam eu pe 9 septembrie 2006...good times :)



Half day in the subway

ieri am lenevit toata ziua. am dormit o groaza, am citit, m-am uitat la filme.

azi, am zis, ma fac fata vrednica. ma duc la birou, rezolv tot ce e de rezolvat, finalizez articolele pentru octombrie, sun a mia oara dupa un tip care tre sa-mi trimita niste fotografii...pe toate la fac eu azi...ca sa am week-end-ul linistit, nu d'alta.

1. mi-am pus ceasul la OPT si m-am trezit la ZECE .

2.am hotarat sa ma duc la birou dupa-amiaza.

3. la 2 am plecat spre Stefan cel Mare. in metrou mi-am dat seama ca nu am  nici un chef de munca azi si ca mi se pare mult mai interesanta cartea pe care o incepusem ieri.

4. am coborat la prima si am luat-o inapoi.

5. m-am intors acasa fara chef de nimic, cu un strop de remuscari, dar si nitel amuzata.mica nebunie de inceput de toamna...

6.cred ca ma apuc de citit. oricum vacanta e pe terminate si cine stie cand o sa mai am timp sa citesc ce carti vreau...ma ingrozeste imaginea bibliografiilor ce ni se pregatesc..asta e...un an si gata..pana una alta mai lenevesc nitel...si chiulesc un picut (sa-mi intru in mana pentru inceputul scolii)

P.S. u all wish u had my job, aren't u?




duminică, 28 iulie 2013

Hmmm....


N-am mai scris de-o vesnicie. Am ruginit. De ani de zile tot incerc sa ma conving sa scriu din nou, insa e greu. Nu mai stiu sa scriu, nu-mi mai gasesc cuvintele, starea, nimic.

Ultima oara am scris acum vreo 3 ani si jumatate. Scriam articole economice. Business to business chiar. Asa ca nu stiu daca se pune ca 'scris'.

Uuuff, sa facem un efort. Ma consolez cu ideea ca macar nu ma citeste nimeni si voi putea mazgali in liniste, pana intru (iar) in 'forma'.


Dar incercam. Sper. Promit :). De maine :)